Aether Mishin 2 / Masa, Spatiu si Timp in Conceptul de Camp Eteric

Alexander M. Mishin
Planernaya st., 79/208, St.-Petersburg, .197373, Russia
e-mail: samish@mail.ru

.  The aether concept of matter, space and time and the problem of parallel worlds are viewed basing on original empirical material. Many-year-long observations and experiments made on nontraditional methodology [1-5] show that every existence of our world represents some form of motion of some universal primary matter. Dekart’s assertion that there is nothing in the Universe except aether and its vortices, was right. The properties of this mysterious many-sided aether must be greatly unusual for its dynamic three-dimensional structures to create all the physical objects and natural phenomena including different kinds of living matter. The physical aspects of natural science fundamental categories and the problem of parallel worlds are viewed in the framework of the concept of aether.

.  All the kinds of World aether demonstrate special quantum superfluid properties. Therefore, it is logically to consider that matter generation is connected with the whole Universe rotation that is an established scientific fact. Since the matter world should be supposed to be a stable forceful corpuscular vortex- wave structure of a certain space spectrum, which has a single-valued momentum of aether “spiral” motion. Naturally, the parameters of an apparent matter depend on the properties of primary aether and characteristics of the rotational translational motion of the Universe. At the same time, as the newest experiments confirm, corpuscular-wave or vortex-wave dualism appears as an absolute principle of the Universe. In the Universe there is no object, which does not have wave properties.
.  By the space it should be named conditionally “solid” crystalline liquid vortex-wave structures of three-dimensional superfluid aether. Such structures have zero net angular momentum. From the point of view of stereodynamics and topology, real space is many- dimensional, i.e. it is represented by great number of different vortex lattices, i.e. subspaces. Fine-structure Newton’s space or energy “bottom” of the Universe is more primary. The other subspaces are created by matter (mass) and represent certain material objects, which the modern physics names as gravitation fields. Gravitation is merely an aether phenomenon. It realizes the principle of the slightest disturbance of  nhomogeneous subspaces during their interaction. The energy of these subspaces is proportional to the mass of physical bodies. In general case, the finer the structure of a subspace is, the more its energy.

This is to say that the Universe is a rotating liquid crystal, which interacts with a more fine-structure and, therefore, more power-consuming interuniversal space. Hence, the interuniversal energy “bottom” is deeper than the energy “bottom” of our Universe and exists in the condition of plasma (“fire”). Nowadays the number of apparent matter worlds is unknown. Once appeared matter creates secondary vortex-wave structures, which, according to the number of right-handed and left-handed vortices, are symmetrical as analogues of particles and antiparticles. The statistical variant of such structures corresponds to the subspaces, i.e. gravitation fields; and the dynamic variant agrees with
a particular vortex-wave emanation or parallel worlds as a quasimatter. These parallel worlds can be named as topological harmonics (subharmonics) of matter. They appear as a result of the interaction of bodies with the other subspaces. Quasimatter objects are observed in our world as flicker-effects.
.  Electromagnetism also has the vortex-wave nature and occupies a strictly appointed place in the space-time spectrum of the aether motion. There is no non-rotational motion in the aether. Electromagnetic phenomena, just as mechanical and other ones, have their topological harmonics, i.e., from the point of view of aetherdynamics, all the natural phenomena and processes are many-dimensional. This causes the vitality of esoteric and occult ideas which are valid in the framework of the post-modern physics
.  The notion of time, which is now accepted in the science, is a very relative category, which is subjectively subconsciously connected with the course of human life. From the point of view of physics, time should correspond to the speed of transmission of vortex interaction and to the angular velocity of rotation of aether vortices, which are located in the viewed structure of space or matter (quasimatter). Since every subspace has the particular course of time then there is many-dimensional time in a stereodynamically and topologically many-dimensional space. Physical time demonstrates its material properties in the process of vast space transformation of aether vortex-wave structures. In his theory Professor N.A. Kozyrev meant very physical time, which controls cosmic energy processes.
.  The category of time is closely connected with the problem of interaction of physical worlds. By these worlds different vortex-wave structures of the aether are meant. The structures create matter and quasimatter. An energy informational barrier hinders in this interaction. The barrier is caused, on one hand, by superfluid properties of the aether, and, on the other hand, by the peculiarities of the transmission of space and physical time into the other scale. The material (energy) transmission from one subspace into the other one is possible due to “bifurcation”, i.e. the fragmentation or enlargement of elementary vortices as an approximate analogue of the classical reactions of nuclear disintegration and nuclear fusion.

At the same time the process of fragmentation is accompanied by the acceleration of physical time, mass increase and additional energy consumptions. The enlargement of the aether vortex is characterized by the inverse process. These very natural phenomena, which were reproduced in the laboratory conditions [6], clarify and validate N.A. Kozyrev’s interpretation of time.
.  There is an all-important scientific notion, viz the aether vortices of spiral structure have matter properties independently of their size. Nevertheless, the majority of the aether structures, which accompany dense physical bodies, are virtual, i.e. it includes the equal number of matter and non-matter formations. These formations correspond to the existences “yin” and “yang” of the ancient Chinese philosophy. Even if the aether body of the “yin” or “yang” type is managed to create then the value of the interaction of such structures with common bodies decrease in time by the “exponential curve”. This also has been proved by experiments.
.  This fact explains why the little-known world of “flickering” physics, i.e. metaphysics, exists side by side with us. It is astonishing that all the living systems are  able to control the energy informational barrier.
.  All the potential worlds of the Universe along with their subspaces and time property can be placed on an axis due to the size of their elementary vortices. Observing their placement on the axis it is possible to estimate the change of their main physical characteristics. New experimental data allow affirm the fact that the speed of transmission of interaction and the speed of rotation of such vortices as the course of time, density and energy (temperature) of the aether have inverse relationship with the size of the vortices. For example, the speed of spreading of many-dimensional electromagnetic disturbance tends to infinity at the beginning of the axis, is equal to the light speed in the microscale, and comes to zero in the megaworlds.
.  It is necessary to take into account that the aether vortices fill up the space capacity of real physical systems from the zero point to the size of the very system. Moreover, the active spectrum of the system spreads towards the less scale as the size of the system increases, i.e. the energy “bottom” of the system becomes deeper. Thus, a galactic vortex contains a fine-structure subspace which is responsible for the inertia phenomenon. This provides the system with a new property. In particular, it is known the fact that Newton’s laws are broken in the mechanics of galaxies. Vortex spectrum energy cascades, i.e. the “red” and “violet” cascades, are most important in space power engineering.
.  Up to this point, the matter and quasimatter worlds have been considered. They have significant energy of the vortex motion of the aether. If the other civilizations existed in the parallel subspaces as vortex-wave forms then it would have been possible for us to communicate with them in spite of the difference of values of the fundamental physical constants. Since such a communication is not observed then it is logically to consider that there are principally different forms of life in those worlds.

.  Nowadays it has been proved the fact that solid subspaces have little-studied holographic and properties, i.e. the ability to collect and store the great amount of information. Though the physical mechanism of this storage is not clear yet, however, it may be supposed that the new abilities of stable vortex-wave structures or the matrices of the aether as gravitation fields explain the existence way of the worlds which are, in the common sense, immaterial but animate. At the same time it is revealed the hierarchy of the other worlds, which is known from esoteric sources, i.e. terrestrial hierarchy, solar hierarchy. It is too difficult for such a civilization to communicate with our dense world since they have less energy than computer viruses have.
.  The last comparison is quite important and shows a primitive analogue of specific sense, i.e. the apparatus of “phase” informatics, which is an immaterial structure. Moreover, the virus form of homeopathic and computer nature shows the search direction of the way of communication with the immaterial existences, which live side by side with us. In addition it is necessary to point out the possibility of informational control of the energy and matter processes, which occur in our world. The real prototype of such control is the known reliable facts of mind action upon the matter.
.  In conclusion let us notice that the primary fine structure of the aether is an undisclosed mystery. The introduction to the theory of hypothetic par ticles such as Atsyukovsky’s amers, Baurov’s buons, Akimov’s fitons and tens of others, does not allow us approach the truth. Newton and Lomonosov objected to the appearance of the huge amount of hypotheses because the huge amount of semi-reliable mathematical models is harmful for physics. It is early to frame hypotheses since the macroscopic visible properties of the aether have not been studied yet. Forming the theory of a universal field it is necessary to return to the historically confirmed concept of the aether and the topologically many-dimensional space-time.

References

1.  A.M. Mishin The aether model as result of the new empirical conception. New ideas in natural science. (On materials of International Conference) Part I. St.-Petersburg: RAS, 1996.

2.  A.M. Mishin The physical system of artificial biofield. “New Energy Technologies”, SPb: Faraday Lab Ltd, 2001,#1

3.  A.M. Mishin The main principle of aetherodynamics. “New Energy Technologies”, SPb: Faraday Lab Ltd, 2001,#2

4.  A.M. Mishin Fundamental properties of aether. “New Energy Technologies”, SPb: Faraday Lab Ltd, 2001,#3 (6)

5.  A.M. Mishin Longitudinal thermomagnetic effect. “New Energy Technologies”, SPb: Faraday Lab Ltd, 2001,#2 (5)

6.  A.M. Mishin Antigravitation and new energy processes. “New Energy Technologies”, SPb: Faraday Lab Ltd, 2001,#2 November-December 2002

.........//........................................................................//..........................

Traducere





. Conceptul de aether al materiei, spațiului și timpului și problema lumilor paralele sunt percepute ca bazându-se pe materia empirică originară. Multi ani de observații și experimente făcute cu o metodologie neconvențională [1-5] arată că fiecare existență din lumea noastră este o formă de mișcare a unei materii primare universale. Afirmația lui Descartes, conform căreia nu există nimic în Univers, cu excepția eterului și a vortexurilor sale, a fost corectă. Proprietățile acestui aether misterios multilateral ar trebui să fie foarte neobișnuite pentru structurile sale tridimensionale dinamice sa creeze toate obiectele fizice și fenomenele naturale, inclusiv diferitele tipuri de materie vie. Aspectele fizice ale categoriilor fundamentale ale științelor naturale și problema lumilor paralele sunt privite în cadrul conceptului de eter.

. Toate felurile de aether [al Lumii) dovedesc proprietăți superfluide cuantice speciale. Prin urmare, este logic să considerăm că generarea de materie este legată de rotația întregului Univers, ceea ce este un fapt stabilit științific. Prin urmare, materia lumii ar trebui să fie considerată o structură de unda-vortex corpusculara puternică stabila, a unui anumit spectru [cosmic] de spațiu, care are un moment unic de mișcare in "spirală" a eterului. Natural, parametrii unei materii aparente depind de proprietățile eterului primar și de caracteristicile mișcării rotational-translaționale a Universului. În același timp, după cum confirmă cele mai noi experimente, dualismul unda-corpuscul sau unda-vortex apare ca un principiu absolut al Universului. În Univers nu există nici un obiect care să nu aibă proprietăți de unda[ondulatorii]. [??!!]
. Prin spațiu ar trebui să [intelegem] denumim în mod condiționat structurile de unde-vortex lichide cristaline "solide" ale unui eter superfluid tridimensional. Astfel de structuri au un impuls [moment] unghiular zero. Din punctul de vedere al stereodinamicii și topologiei, spațiul real este multi-dimensional, adică este reprezentat de un mare număr de retele/grile [lattices] vortexiale diferite, adică subspații. Structura-fină a spațiului lui Newton sau energia „capătului” [„fundului”] de Univers este mai primară. Celelalte subspații sunt create de materie (masică) și reprezintă anumite obiecte materiale, pe care fizica modernă le numește câmpuri de gravitație. Gravitația este doar un fenomen eteric. Ea [G] realizează [efectiv] principiul celei mai mici perturbări a subspațiilor neomogene în timpul [cu ocazia] interacțiunii lor. Energia acestor subspații este proporțională cu masa corpurilor fizice. În general, cu cât este mai fina structura unui subspatiu, cu atat mai mare este energia lui.

Aceasta înseamnă că universul este un cristal lichid rotativ, care interacționează cu o structura mai fină și, prin urmare, cu un spațiu interuniversal mai consumator de energie. Prin urmare, "fundul" energiei interuniversale este mai adânc decât "fundul" energetic al Universului nostru și există în starea de plasmă ("foc"). În zilele noastre numărul lumilor de materie aparentă este necunoscut. Materia odată apărută, creează structuri de undă-vortex secundare, care, în funcție de vorticele[vartej] de mana-dreapt și celor de mana-stanga, sunt simetrice, analoge particulelor și antiparticulelor. Astfel de structuri corespund statistic subspațiilor, adică câmpurilor de gravitație; iar varianta dinamică corespunde cu o radiație unda-vortex specială sau cu lumile paralele ca si quasimaterie. Aceste lumi paralele pot fi numite armonice topologice (subarmonice) ale materiei. Ele apar ca urmare a interacțiunii corpurilor cu (celel)alte subspații. Obiectele quasimateriale sunt observate în lumea noastră ca scintilatii/ licariri [flicker-effects].
. Electromagnetismul e, de asemenea, de natură undă-vortex și ocupă un loc strict desemnat în spectrul spațio-temporal al mișcării aetherului. Nu există mișcare fără rotație [mișcare non-rotationala] în eter. Fenomenele electromagnetice, asemeni celor mecanice și altora, au propriile lor armonici topologice, adică din punct de vedere al aethero-dynamicii, toate fenomenele și procesele naturale sunt multidimensionale. Aceasta determină vitalitatea ideilor esoterice și oculte care sunt valabile în cadrul fizicii postmoderne.
. Noțiunea de timp, acceptată actualmente în știință, este o categorie foarte relativă, legată subconștient [și] subiectiv de evoluția vieții umane. Din punct de vedere al fizicii, timpul ar trebui să corespundă vitezei de transmitere a interacțiunii vortex și vitezei unghiulare de rotație a turbioanelor [?vortices] de aether, care se află în structura vizibilă a spațiului sau a materiei (quasimatter). Întrucât fiecare subspațiu are un curs de timp specific, atunci există un timp multidimensional în spațiul multidimensional topologic și stereodinamic. Timpul fizic își demonstrează proprietățile sale materiale în procesul de transformare spațială vastă a structurilor de undă-vortex de aether. În teoria sa, profesorul N.A. Kozyrev a mentionat un timp [foarte] fizic, care controlează energia cosmică a proceselor.
. Categoria de timp este strâns legată de problema interacțiunii dintre lumile fizice. Prin lumi se înțeleg diferite structuri de unde vortex ale eterului. Structurile creează materie și cvasimaterie. O barieră energo-informațională împiedică această interacțiune. Bariera este cauzată, pe de o parte, de proprietățile superfluide ale eterului și, pe de altă parte, de către particularitățile transmiterii spațiului și timpului fizic în cealaltă scală. Transmisia materială (energie) dintr-un subspațiu în altul este posibilă datorită "bifurcației", adică fragmentării sau creșterii/ extinderii vîrtejurilor elementare, cam analog cu reacțiile clasice de dezintegrare nucleara și de fuziune nucleara.

. În același timp, procesul de fragmentare este însoțit de accelerarea timpului fizic, creșterea maselor și consumul suplimentar de energie. Creșterea/largirea vortexului de aether e însoțit de procesul invers. Aceste fenomene foarte naturale, reproduse în condițiile de laborator [6], clarifică și validează interpretarea timpului lui N.A. Kozyrev.
. Există o noțiune științifică foarte importantă, și anume vortexurile [vortices] de aether ale structurii spirale[??] [care] au proprietăți materiale, indiferent de mărimea lor. Cu toate acestea, majoritatea structurilor aeterice, care însoțesc corpurile fizice dense, sunt virtuale, adică includ în număr egal formațiuni materiale și non-materiale. Aceste formațiuni corespund existențelor [? existences] "yin" și "yang" din filosofia antică chineză. Chiar dacă se reuseste crearea corpului aetheric de tip "yin" sau "yang" atunci valoarea interacțiunii unor astfel de structuri cu corpurile comune scade în timp după o "curba exponențială". Acest lucru a fost dovedit prin experimente.
. Acest fapt explică de ce lumea puțin-cunoscută a fizicii [flickering] "pâlpâitoare"/ licaritoare, adică metafizică, există alături de noi. Este uimitor faptul că toate sistemele vii sunt capabile sa controleze bariera informațională energetică.
. Toate lumile potențiale ale Universului, împreună cu subspațiile lor și proprietatea de timp, pot fi așezate pe o axă datorită dimensiunilor lor de vârtejuri [vortices] elementare. Examinand plasarea lor pe axă, este posibil să se estimeze modificarea caracteristicilor lor fizice fundamentale. Noile date experimentale permit sa afirmam că viteza de transmitere a interacțiunii și viteza de rotație a acestor vartejuri, ca fiind timpul, [sa afirmam ca] densitatea și energia (temperatura) eterului sunt în raport invers proportional cu mărimea vârtejurilor [prob. diametrul]. De exemplu, viteza de propagare a perturbatiilor electromagnetice multidimensionale tinde spre infinit la începutul axei, este egală cu viteza luminii în microscală [scara microparticulelor] și ajunge la zero în mega-lumi.
. Trebuie ținut cont că [vortices] de aether umplu capacitatea spațială a sistemelor fizice reale de la [punctul] zero până la dimensiunea sistemului. Mai mult, spectrul activ al sistemului se extinde spre scara mai mică, pe măsură ce mărimea sistemului crește, adică energia de "fund" a sistemului devine mai adâncă[?!]. Astfel, un vortex galactic conține un subspațiu de structură fină, care este responsabil de fenomenul de inerție. Asta ii conferă sistemului o proprietate nouă. De fapt, se știe că legile lui Newton nu funcționează în mecanica galaxiilor. Cascadele[?] energetice ale spectrului de vortex, adică cascadele "roșu" și "violete", sunt cele mai importante în ingineria energetică spațială.
. Până aici, au fost luate în considerare lumile quasimateriale și materiale. Ele au o energie semnificativă a mișcării vortex a eterului. Dacă o alta civilizație ar exista în subspațiile paralele ca forme de undă vortex, atunci ar fi posibil să comunicăm cu ei în ciuda diferenței de valori ale constantelor fizice fundamentale.

Deoarece o astfel de comunicare nu este observată, atunci [totusi] este logic să considerăm că există în principiu diferite forme de viață în acele lumi.
. În zilele noastre s-a demonstrat faptul că subspațiile solide au holograme și proprietăți puțin studiate, adică [au] capacitatea de a colecta și de a stoca o cantitate mare de informații. Deși mecanismul fizic al acestei depozitări nu este încă clar, se poate presupune că noile abilități ale structurilor de undă-vortex stabile sau ale matricelor de eter, ca și câmpuri de gravitație, explică modul de existență al lumilor care sunt, obișnuit spus, imateriale, dar animate. În același timp se dezvăluie ierarhia celorlalte lumi, care este cunoscută din surse ezoterice, și anume ierarhia terestră, ierarhia solară. Este prea dificil pentru o astfel de civilizație să comunice cu lumea noastră densă, deoarece ei au mai puțină energie decât virușii de calculator.
. Ultima comparație este destul de importantă și arată o analogie primitiva a unei gandiri specifice, adică aparatul informatică de "fază", care este o structură imaterială. Mai mult, forma virusului de natură homeopatică și de calculator [informatică] arată direcția de căutare a modului de comunicare cu existențele imateriale, care trăiesc alături de noi. În plus, este necesar să se sublinieze posibilitatea controlului informațional al proceselor energetice și materiale care apar în lumea noastră. Prototipul real al unui astfel de control sunt faptele sigure cunoscute de actiune ale minții asupra materiei.
. În concluzie, trebuie să observăm că structura fină primară a eterului este un mister necunoscut. Introducerea teoriei unor particule ipotetice, cum ar fi Amerii lui Atsyukovsky, buonii lui Baurov, fitonii lui Akimov și zeci de alții, nu ne permit să ne apropiem de adevăr. Newton și Lomonosov s-au opus apariției uriașei cantități de ipoteze, deoarece uriasa cantitate de modele matematice semi-fiabile este dăunătoare pentru fizică. Este prea devreme să formulăm ipoteze, deoarece proprietățile vizibile macroscopice ale eterului nu au fost încă studiate. Elaborand teoria unui câmp universal, este necesar să ne întoarcem la conceptul confirmat istoric de eter și al spațiului-timp topologic multidimensional.


........//.......................................................................//......................