Levitatie cu muzica tibetana

Acest studiu a fost inceput pe un alt forum unde nu se prea incadra in profilul acelui forum, motiv pentru care va continua aici. In aceasta prima postare voi sintetiza ceea ce s-a realizt pana aici.
Scopul evident al studiului este de a descoperi/descifra secretul levitatiei unor bolovani (cu greutati de ordinul tonelor) pe care calugarii tibetani reuseau sa-i ridice cu ajutorul unei "orchestre" la cca 250 m inaltime.

REZUMAT

Interesul meu se datoreaza calugarilor tibetani care reusesc cu ajutorul unor instrumente muzicale sa ridice niste pietroaie (Ø 1m x 0,5m; ~4 tone) la vreo 250 m inaltime. Cea mai buna sursa documentara in problema, cu masuratori "nemtesti", pe care o recomand este:
http://www.rense.com/general42/soundlev.htm
Pe scurt, instrumentele lor erau:
- 8 tobe mari, Ø 1m x 1,5m lung;
- 4 tobe medii, Ø 0,7m x 1m lung;
- 1 toba mica, Ø 0,2m x 0,3m lung;
- 6 trompete cu deschiderea (max.) Ø 0,3m si lungimea 3,12m.
Calugarii " muzicanti" erau dispusi in arc de 90^o dintr-un cerc de raza 63m. In centrul cercului, pe o placa, bolovanul. De la bolovan pana la peretele vertical stancos, ~250m  iar la 250m inaltime, in peretele de stanca era practicata o gaura mare in care era depus -prin levitatie controlata- bolovanul. Datele sunt in link, acest rezumat e tradus pentru economisirea timpului cititorului.

Banuim cu totii ca notele muzicale emise de instrumente ridicau si transportau bolovanul. Dar cum?

Tobele, toate, din tabla, deschise la un capat, celalalt capat -tot tabla de fier/otel. Grosimea tablei - 1mm. O toba mare avea, prin urmare, ~42 kg (si nu 150 kg, cum scrie in articol).
Sa vedem ce note muzicale emiteau aceste instrumente:
- tobe mari, 330m/s : 2 x 1,5m = 110 Hz adica nota La₂ (La_-2 ), mai jos cu doua octave fata de octava diatonica principala; [A2 in tabelul general al notelor muzicale, care incepe cu C0=16,3516 Hz si merge pana la B10=31608,5570 Hz]
- tobe medii, 330m/s : 2 = 165 Hz , nota Mi₁ ; [E3]
- toba mica, 330m/s : 2 x 0,3m = 550 Hz , ~nota Do¹ diez, [~C5#=554,3654 Hz], la distanta de un semiton de Do¹ in octava 1 superioara;
- trompetele, 330 : 2 x 3 = 55 Hz , nota La₃ ; [A1] (am considerat ca trompetele trebuie luate in calcul fara mustiuc si evazare deci am "taiat" 12 cm din trompeta);
- depresiunea din placa, 330 : 0,3 = 1100 Hz, ~nota Do²diez [~C6#=1108,7306 Hz]
Formula de calcul a frecventei notei emise, pentru tuburi deschise la un capat si folosita aici:
f = v : 2L
f - frecventa sunetului, v - viteza sunetului in aer, L - lungimea tubului.
Viteza sunetului in aer: 331,3 m/s, la zero grade (si nivelul marii). Intrucat viteza sunetului depinde numai de temperatura, am estimat ca in Tibet pe la 5.000 m altitudine (probabila) poate fi chiar sub zero grade. Oricum nu conteaza exactitatea vitezei in problema de fata deoarece combinatia sunetelor ramane aceeasi indiferent de temperatura.

Precizari suplimentare cu tibetanii muzicieni gasim in linkul:
http://www.bibliotecapleyades.net/ciencia/antigravityworldgrid/ciencia_antigravityworldgrid08.htm
Din desene reies distantele intre elementele "sistemului", asezarea in semicerc (sfertocerc), pozitionarea reciproca a instrumentelor, etc.
In acest material apare informatia ca tabla din care erau facute tobele era de 3 mm grosime (si nu de 1 mm, asa cum am retinut eu data trecuta).

UNDE SONORE

Probabil ca "toata lumea stie" ca viteza sunetului prin aer nu depinde de densitatea aerului, ramanand perfect constanta si daca ne aflam la "malul marii" si daca ne aflam in stratosfera la 60 km altitudine. Desi, se stie ca distanta dintre moleculele de aer e mult mai mare in aer rarefiat si ca sunetul se propaga prin intermediul oscilatiei moleculelor de aer, totusi, in loc de o modificare corespunzatoare a vitezei cu densitatea (caci moleculele ar trebui sa parcurga distante mai mari pana la ciocnirea cu vecinele lor), avem aceeasi viteza! Constanta!
Î1: De ce constanta?
Alta intrebare care apare:
Î2: In cazul a doua sunete de aceeasi frecventa, aceeasi amplitudine, dar aflate in antifaza (deci la compunerea lor rezulta ... tacere), ce se intampla cu energia celor doua unde sonore care este proportionala cu patratul Amplitudinii? Adica poate fi o energie destul de insemnata in cazul unor sunete de amplitudine mare. Nu cred ca aerul se va incalzi, deoarece fiecare particula de aer fiind supusa la doua miscari egale si de sens contrar (undele sonore aflate in antifaza), va sta pe loc, ori stim ca energia aerului consta in miscarea moleculelor....
Viteza sunetului depinde in primul rand de natura mediului prin care se propaga si iata cateva exemple:
- 265,8 m/s, Bioxid de carbon
- 1286 m/s, Hidrogen
- 1497 m/s, Apa
- 5170 m/s, Fier
- 3420m/s, Alama
-5260 m/s, lemn de brad
Pentru fiecare stare de agregare, gaz, lichid, solid, e o alta formula de calcul a vitezei sunetului.
O foarte buna documentare gasim in linkul:
http://www.sengpielaudio.com/calculator-speedsound.htm
Viteza la gaze:
- c = (γ*p/ρ)^1/2 , ρ-densitatea, p-presiunea, γ=Cp/Cv
La lichide:
- c = (1/k*ρ)^1/2 , k-coef. de compresibilitate al lichidului
La solide:
- c = (E/ρ*f(γ,υ)^1/2 , E - coef. de elasticitate al materialului, ρ-densitatea
Vitezele moleculelor sunt de acelasi ordin de marime ca viteza sunetului, aer 485/331 m/s; hidrogen 1838/1286 m/s; oxigen 461/317 m/s.
Intrebarea Î1 are numai pe 1/2 raspunsul "oficial": deoarece in toate formulele intervine densitatea mediului, la numitor; depinde de densitate.
Dar la aer nu depinde de densitate -totusi- deoarece raportul p/ρ este constant.
La lichide si solide densitatea nu variaza ca la gaze, e constanta pentru un acelasi material (cu toate ca variaza de la un material la altul).

Undele au forma sinusoidala, frecventele le-am dat (unele mai trebuie discutate) si amplitudinea lor este data de diametrul tuburilor.
Ecuatia undei sonore, longitudinale progresive (aici ne incadram noi) este:
y=y_mcos(kx-ωt)
y_m - amplitudinea (elongatia) maxima;
k = π/L;
Bineinteles constatam ca in practica nu se foloseste formula asta ci altele, bazate pe presiunea acustica. Ca teoria nu se pupa cu practica niciodata, avem si aici un exemplu!
Gasesc o aplicatie:
y _m= P/(kρv²)
Unde P = 28 N/m², e presiunea maxima ce o poate suporta urechea umana.

Astfel, daca luam in considerare nota La₂ = 110 Hz,
k = 2pi *niu/330= 2,09 m^-1Densitatea aerului (la Mare), 1,22 kg/m³
Deci obtinem, y_m = 28/(2,09*1,22*3302)= 1,008 x 10^-4 m
Da; cea mai mica elongatie ce poate fi auzita de urechea omeneasca este y_m = 10^-11 m , care e mai mica decat raza unui atom!

Ca paranteza, iata ce scriu profesorii americani de fizica:
"Moleculele se misca dezordonat. Oscilatiile produse de o unda sonora care trece prin gaz se suprapun peste aceasta miscare termica dezordonata. Un impuls transmis unei molecule se transmite altei molecule numai dupa ce prima s-a deplasat prin spatiul vid dintre ele si s-a ciocnit cu molecula a doua. Din aceasta discutie va asteptati ca viteza sunetului sa depaseasca vreodata viteza moleculara medie intr-un fluid?"
Nu, nu ne asteptam, dar e de asteptat ca la 5000 m altitudine, unde densitatea aerului e mult mai mica -respectiv distanta dintre molecule mult mai mare- viteza sunetului sa descreasca fata de malul Marii Negre. Pentru ca o molecula, pana s-o intalneasca pe cea de langa ea, va parcurge un drum mai lung (de doua, trei ori). Ori, acest lucru nu se intampla.
Ma folosesc de /analizez/ acest citat ca exemplu practic si concret de logica intrerupta de ipoteze/presupuneri:
- "se misca dezordonat" - de unde stim?; poate ca o fac ordonat; a masurat cineva? (Nu.)
- "oscilatiile se suprapun peste" - e o presupunere. Si cum se suprapun?
- cum se transmite impulsul de la o molecula la alta = alta presupunere, contrazisa de practica banala.

Î2: - Ce se intampla cu energia care a fost deja emisa, a plecat din surse? Sti ceva in legatura cu ce se intampla cu ea?
Î4: - Cum realizezi antifaza la doua unde sonore, stiut fiind ca doi coristi nu pot canta in "antifaza"? E o intrebare pe care mi-am pus-o si nu am reusit sa imaginez un raspuns
R:
Doi "coristi"nu pot canta in antifaza. Antifaza se realizeaza preluind un semnal real care prin prelucrare/amplificare, este redat in antifaza.Tinand seama de viteza sunetului in aer si de viteza curentului electric, diferenta dintre semnal si raspuns e nesesizabila.
Sistemul e folosit pentru a face "liniste" in halele industriale.

Î5: De ce coristi nu pot canta in antifaza?
Refuz sa cred ca cele doua note (identice ca frecventa) emise din gatlejurile celor doi coristi au fost potrivite de ei sa fie in faza. Si daca ar vrea, n-ar putea.
Sau, formulat altfel:
Î6: Ce ar trebui sa faca cei doi coristi ca sa cante aceeasi nota dar in antifaza? Sa stea la o anume distanta unul de altul, sa emita cele doua fronturi de unda perpendiculare intre ele, sau sa le emita in sensuri contrare, etc?
Dupa o usoara gandire, la Î5:, mi-am dat seama de ce:
Coristii (doua surse sonore apropiate una de alta) nu pot canta in antifaza intrucat cele doua unde se aduna si rezulta:
Y = 2Acos2πft, unde A, f, sunt amplitudinea si frecventa fiecareia din cele doua unde initiale.
Asupra unei molecule, chiar atunci cand frontul de presiune maxima al unei unde se compune cu minusul de presiune (minima) al celeilalte si unda rezultanta trece prin zero, nu avem de-a face decat cu un moment din evolutia undei rezultante care evolueaza cosinusoidal, ca amplitudine intre +2A si -2A .
In ceea ce priveste realizarea antifazei, ar trebui ca in cazul coristilor stand fata in fata sa se anuleze cele doua note, ceea ce nu se intampla.??? Poate ca se anuleaza la jumatatea distantei dintre ei...

ALTE VIBRATII

Aflam lucruri deosebite din linkul:
http://www.rexresearch.com/articles/roffe.htm
Fiecare se intreaba de unde apare energia asta gratuita. Se pare ca avem aici un raspuns posibil: Hidrogenul. Mai exact, vibratiile hidrogenului.

Frecventa de baza a hidrogenului, alfa-rosu, ne da o lungime de unda a acestei radiatii de 656,3 nm (nanometri). Prin dublare succesiva a acestei lungimi de unda (respectiv injumatatire a frecventei) se obtin celelalte octave, pana la octava H-22 data in articol. Ideea este ca oricare din frecventele H-1.... H-22, realizate in aer, dispozitive, etc., pot, prin rezonanta cu hidrogenul care abunda, sa "extraga" energie din ... hidrogenul inconjurator.
[Personal, sunt de acord cu valorile de pana la H-15 date de Roffe dar de la H-16 in sus nu mai sunt de acord pentru ca daca H-16 cu 21,5056384 mm lungime de unda poate fi aproximata prin rotunjire cu 21,6 mm, H-17 cu 43,011 mm nu mai poate fi aproximat/rotunjit cu 43,2 mm .... si, in nici un caz H-22 cu 1,376360858 m nu poate fi totuna cu 1,3824 m deoarece aici sunt 6 mm diferenta intre valoarea calculata de mine si rotunjirea aplicata de Roffe. Decat daca o fi vreo chichita aicea...]

Zice Roffe: a 21-a octava de ~0,6912 m corespunde cu 490 Hz [unda sonora].
Gresit, zic eu, deoarece frecventa undei sonore de lungime de unda 0,688180288 m este v:l = 331 m/s : 0,688... = 480,9 Hz, deci aproximativ 480 Hz.
Aceasta frecventa este exact la mijlocul distantei intre notele muzicale (temperate, oficial acceptate) A#: 466,2 Hz si B: 493,8 Hz (deoarece (466,2+493,79)/2=480).

[. 21.05.12 - Am gresit in aprecierea mea de mai sus deoarece Roffe a luat in considerare viteza sunetului in aer probabil la ~15 Celsius, de ~339 m/s , valoare care conduce la 490 Hz.]

[.  27.05.12. - Ar fi trebuit sa fie prezentat aici si sirul notelor scalei muzicale temperate, pentru a putea lucra cu valorile respective. Iata-le:
(c) do - 261,6 Hz;
do# - 277,2 ; .......cis
(d) RE  - 293,7 ;
RE# - 311,1 ; .......dis
(e) MI - 329,6 ;
(f) FA - 349,2 ;
FA# - 370 ; ..........fis
(g) SOL - 392 ;
SOL# 415,3 ; ........gis
(a) LA -440 ;
LA# -466,2 ; .........ais
(h) SI - 493,9 ; ......
(c) DO - 523,2 Hz. ]  

Cred ca acest lucru e f. important deoarece 480 este o frecventa ce poate fi legata de 1440. Numarul 1440 este "fixat" in templele orientului indepartat, de ex. la Borobudur, prin numarul de exact 1440 de fresce ce urca de la baza pana in varf. Nu intram in detalii, acest numar e acolo un numar special, deosebit. Octavele pornite de la 1440 prin impartire cu doi sunt 720, 360 (nr. grd. sexagesimale ale unui cerc), 180, 90, 45, 22,5 etc. Observam ca 480 se situeaza fix la 1/3 din intervalul 360 - 720.

.  Foarte interesanta/importanta este observatia urmatoare: cele 12 sunete/frecvente ale unei octave se obtin inmultind (impartind) o frecventa -luata ca unitate- cu un numar, 1,059463094.
.  1440 impartit repetat cu acest numar (ratia seriei geometrice) da un sir de valori din care nu lipsesc cele "exacte" de 720; (si 480,5423475, care ma intereseaza); 360; 180; 90; 45; 22,5; 11,25; dar si frecventa Schumann, de 7,50847418 Hz!
Toata lumea stie ca aceasta frecventa e de 7,83 Hz dar se stie si ca valoarea ei depinde si de c. magnetic si de alte conditii. Argument in favoarea calcului meu il aduce tot Roffe cu formula frecventei Schumann:
f = c/pi*D, unde, c - viteza luminii, D - diam. Pamantului.
Luand in considerare raza Pamantului ca medie intre raza polara si cea ecuatoriala, de 6,3675*10⁶ m, obtinem:
299792501:pi:2:6,3675:10⁶= 7,49327 Hz. Numarul 7,5 ne conduce din octava in octava la numarul/frecventa de 480 si e legat de acesta atat prin inmultire cu 2 cat si prin inmultire cu 1,059... (deoarece e multiplu de 12). Si aici Roffe face o greseala de calcul si ii iese ... 7,83!
[12.02.14 Depinde. Pornind de la 490 Hz, prin impartire repetata la 2, rezulta 7,65. Pornind de la 480, prin impartire repetata cu 2, rezulta chiar 7,83!] Deci o frecventa rezonanta cu 480.
. Refacand calculul invers, cam ce raza ar fi trebuit sa intre in calcul pentru a rezulta 7,83?
X*10⁶= 299792501: pi: 7,83= 6,093672*10⁶ Adica o raza a Pamantului cu 27 km mai mica, subterana. ??!]  
De aici rezulta ca frecventa Schumann este o caracteristica determinata numai de raza Pamantului si viteza luminii in vid (cu corectiile pomenite mai sus). [Rezulta la Roffe, nu si mie.]

Mai rezulta ca daca exista frecvente privilegiate, trebuie sa existe si lungimi de unda corespunzatoare lor, privilegiate, lungimi privilegiate. Acum putem intelege de ce englezii nu au renuntat la ţol si duzina. Ţolul l-au luat din piramida lui Keops. O fi ţolul piramidal (aproape egal cu cel britanic) o dimensiune privilegiata respectiv, o frecventa privilegiata?

Informatiile au fost alaturate in postarea dinainte, asa cum au aparut in dialoguri si au aspectul cam dezordonat/neunitar. E nevoie sa subliniez cateva aspecte:

- Viteza sunetului in aer depinde f. mult de temperatura aerului, fapt mai putin evident in diversele saituri ce pot fi accesate de motoarele de cautare. Si nu depinde deloc de densitatea aerului - fapt extrem de surprinzator.

Mai mult, analizand putin fenomenul, constatam ca raportul densitate/presiune e constant, indiferent de altitudine, in cazul aerului. In acelasi timp, apare un mare semn de intrebare legat de viteza de propagare a sunetului in aer deoarece teoria afirma ca sunetul se propaga din aproape in aproape, de la o molecula la alta, pe baza -in special- a vibratiei proprii a moleculelor de aer. Imaginandu-ne ca o molecula se va deplasa spre vecina ei pentru a-i transmite unda de presiune, atunci devine cu totul inexplicabil de ce viteza sunetului nu variaza cu densitatea aerului.
Prin urmare, avem de-a face cu un alt mecanism de propagare si acest paradox ar trebui studiat , aprofundat, in scopul descoperirii unei (probabile) noutati.

Extrem de interesante sunt sirurile de frecvente si corelatiile lor cu lungimi si alte fenomene fizice date de Roffe, chiar daca -dupa cum am aratat deja- precizia nu e cel mai important lucru pentru el. Din lumea larga a electronicii aflam despre diverse aparate (emitatoare) ce lucreaza pe anumite frecvente, extrem de precise, cu scopul de a indeparta anumiti agenti patogeni din corpul uman, respectiv vindeca diverse afectiuni. Pe principiul acesta functioneaza si unele arme (secrete) de ultima ora, ce pot produce anumite reactii comportamentale la tintele umane vizate, despre care aflam de pe internet si nu numai.

Tema aceasta are potential mare in ce priveste cantitatea mare de date aflate la dispozitie pentru analiza. In acelasi timp, daca luam in considerare ca intreaga lume e facuta din vibratii, poate fi si una importanta (fara voie).
Sirurile de frecvente grupate de Roffe sunt interesante si din pdv al deschiderii/cautarii si a altor siruri similare, bazate pe alte lungimi (de unda).

Nu stim ce relatii trebuie sa existe intre notele emise de muzicantii tibetani pentru ca sa produca levitatia.

Analizand contextul geometric in care se desfasoara levitatia si schita cu incercarea de a explica aceasta pe baza modelului unei lentile discoidale inconjurate de un cerc intreg de muzicanti tibetani, putem constata ca in fapt nu se ia in considerare peretele vertical care, fara-ndoiala, va reflecta sunetele si vor avea loc niste interferente.

??? In acelasi sens apare intrebarea: De ce nu fac levitatia pe un camp orizontal, ridicand si coborand pietroaiele? E posibil ca forma terenului ales sa fie conditie de baza in realizarea levitatiei.

??? Mai e un semn de intrebare: De ce si cum se intampla ca pe langa levitatia propriuzisa apare si o deplasare pe orizontala, spre perete? Datorita carei forte?

Reflexia sunetelor din peretele vertical are un maxim in planul ce cuprinde axa sferului de cerc (cu instrumentistii), pietroiul din platou si gaura din peretele vertical.
In acest plan vor avea loc si maximul de interferente sonore; pe alte directii, laterale dreapta stanga fata de acest plan vertical -privind dinspre orchestra- undele sonore se vor reflecta sub unghiuri din ce in ce mai mari, inspre exterior si vor interfera mai greu. La interferenta undelor sonore emise, cu cele reflectate e posibil ca ele sa se anuleze reciproc, in anumita masura, slabindu-se astfel intensitatea undelor incidente. S-ar putea ca aceasta sa fie o explicatie posibila pentru miscarea bolovanului in acest plan, pe o directie in care intensitatea sonora e usor diminuata. Pentru ca altfel bolovanul ar fi putut sa o ia in orice alta directie si nu neaparat spre peretele vertical.
De asemenea, pe verticala pornita de la baza peretelui in sus, interferenta scade odata cu inaltimea, tot din cauza unghurilor de reflexie ce cresc cu inaltimea. Deci ar urma ca in planul vertical de care vorbim, intensitatea crescuta la sol a sunetelor sa faciliteze miscarea in sus a bolovanului, pe o linie de minima rezistenta.
Ar trebui calculate si trasate niste diagrame cu aceasta (presupusa) interferenta pentru a vedea daca ipoteza aceasta are suport macar din calcule.