Rudjer Bošković

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Rudjer Bošković

Mesaj  mm la data de Joi Ian 27, 2011 3:09 pm

Articol preluat din Povestiri st-fantastice, Nr. 394, 1971

Rudjer Bošković formuleaza cu 200 ani in urma legile fizicii actuale.
Anticipatia cunoaste si ea asemenea genii. Alaturi de Lucretius, Giordano Bruno, Cyrano de Bergerac [?], Tiolkovski si alti vizionari, a caror faima s-a instaurat abia dupa realizarea previziunilor lor, trebuie sa-l punem si pe mare;le om de stiinta si filozof iugoslav, Rudjer-Josip Bošković, de la a carui nastere se implinesc 260 de ani. [Acum, chiar 300 in cap.]
R. J. Bošković s-a nascut la 18 mai 1711 la Dubrovnic (Dalmatia), unde a studiat la colegiul iezuit. [!] Trimis la Roma, se face cunoscut inca de tanar prin lucrarile sale de matematici, astronomie, fizica, meteorologie, arhitectura, inginerie. Este chemat la curtea lui Francisc I, imparatul Austriei. Devine in curand membru al unor importante societati stiintifice (Londra, Haarlem, Roma, Lyon, Petersburg, s.a.)
In 1765 intemeiaza Observatorul Astronomic din Milano. Naturalizat francez, devine director al marinei. Bošković a calatorit mult prin Italia, Franta, Anglia, Olanda, Turcia, Bulgaria, Polonia, ba chiar a vizitat si Moldova, indeplinindu-si insarcinarile stiintifice sau misiunile secrete incredintate de ordinul de care a apartinut intreaga lui viata, in ciuda diverselor conflicte personale sau, poate, pasionale (dupa cum afirma Lancelot Herrisman).
Personalitate puternica, impetuos, coleric dar si fascinant -prin modul scaparator in care-si comunica enciclopedicele-i cunostinte- si-a atras admiratia contemporanilor. Spre sfarsitul vietii intentioneaza sa se intoarca in orasul sau natal dar se imbolnaveste in Italia, unde moare la 13 februarie, 1787, cu doi ani inaintea revolutiei franceze.
De la acest mare savant au ramas peste 70 de lucrari, disertatii sau tomuri voluminoase, majoritatea scrise in latina. Iata-le pe cele mai importante:
- De viribus vivis (Despre fortele vii), 1745;
- De continuitalis legis (Despre legile continuitatii), 1754, in care autorul isi exprima pentru prima data teoria atomica;
- De legis vivium in natura existentium (Despre legea fortelor existente in natura), 1755;
- De materiae divisibilitatis et rpincipiis corporum (Despre divizibilitatea materiei si principiile corpurilor), 1757;
- Philosophiae naturalis theoria (Teoria filozofiei naturale), publicata in 1758 la Viena, opera sa principala in care este prezentata in intregime teoria sa atomica.
- De spatio ad tempora ut a nobis cognoscuntur (Despre spatiu si timp asa cum ne sunt cunoscute);
Merita sa fie citate si comentariile lui Bošković la opera raguzanului Stojković; Philosophiae recentioris libri decem (10 volume de filozofie moderna), 1755-1792. In aceasta lucrare, Stojković expune cu patrundere ideile compatriotului sau iar acesta isi precizeaza conceptia discutand notiunile de materie si suflet, armonia prestabilita (ipoteza lui Leibnitz, pe care o combate), principiul ratiunii suficiente, divizibilitatea infinita a spatiului si a timpului [Datele despre opera lui Bošković au fost luate din cartea lui Ksenija Atanasijević, Ganditori iugoslavi, Belgrad, 1937]. Aceste date biografice arata de ce era asa de pretuit de contemporani. Dar celebritatea-i de atunci paleste pe langa aceea dobandita de el in zilele noastre, cand conceptia lui extraordinara incepe sa-si afle confirmarea in realitate.
Inca pe la sfarsitul secolului trecut, D. J. Mendeleev il socotea"intr-un anumit sens intemeietorul conceptiilor moderne despre substanta" [vezi Istoria filozofiei, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1958, vol. I, p. 561]
In Teoria filozofiei naturale, Bošković se straduieste sa explice toate fenomenele universului cu ajutorul unui singur principiu, fiind -si in aceasta privinta- un precursor al fizicienilor actuali, care cauta o teorie unitara a lumii.
De asemenea si-a subliniat in repetate randuri pozitia determinista: in natura nu exista nimic care sa nu fie legat de toate celelalte. Afirmand ca teoria fortelor reciproce pe care o stabilise in 1745 constituia o sinteza a conceptiei lui Newton despre gravitatie si a monadologiei lui Leibnitz, savantul iugoslav socoteste ca sistemul sau este mult mai simplu si ca explica mai usor proprietatile generale ale corpurilor. Genialitatea lui Bošković consta in aceea ca el a reusit sa construiasca pe baza unor entitati elementare, omogene, numite de el puncta (ceea ce in fizica moderna s-ar putea numi singularitati spatio-temporale), un sistem matematic simplu care confera "caramizilor " lui tocmai acele proprietati pe care le intalnim in uriasele acceleratoare din zilele noastre! Care sunt aceste proprietati? In primul rand, "punctul" lui Bošković nu are prin sine insusi o extensie spatiala, ceea ce-l face sa para extins este campul de forta ce-l inconjoara, din imediata lui apropiere, si care este infinit in dreptul singularitatii. Neputandu-se apropia niciodata complet unele de altele (din pricina fortei de repulsie), punctae-le au aparent o extensie spatiala (dupa cum verifica experientele), ramanand totodata punctuale (dupa cum postuleaza teoria matematica moderna). Aceasta contradictie intre teorie si experienta e inlaturata de teoria lui Bošković. "Una din primele incercari de a aprecia consecintele fortelor interatomice a fost aceea a lui R. Bošković ...", remarca J. D. Bernal. El a presupus existenta unor atomi punctiformi, inconjurati de campuri de forte, care la distante f. mici se resping, la distante f. mari se atrag iar la distante intermediare se pot -alternativ- atrage sau respinge. Tocmai sub aceasta forma actioneaza fortele interatomice, asa cum le cunoastem azi. [J. D. Bernal, Stiinta in istoria societatii, Ed. politica, Bucuresti 1964, p. 968].
Modelul atomic al savantului croat are numeroase consecinte, printre care faptul ca materia este impenetrabila: "Doua corpuri pur materiale nu pot ocupa acelasi loc in aceeasi clipa". Or, in mod cu totul surprinzator, Bošković mentioneaza ca: "daca ar avea viteza luminii, corpurile s-ar putea interpatrunde, unul dintre ele neexistand pentru celelalt". De exmplu, -sustine el- un glonte lansat cu viteza luminii asupra unei usi ar traversa-o, lasand-o intacta si ramanand el insusi la fel! Mai mult inca, el afirma ca la viteze apropiate de cea a luminii, fortele de coeziune ale substantei se modifica iar corpurile se deformeaza. "Nu ni se pare ca citim aici despre relativitatea restransa?" - se intreaba L. Herrisman. Conform teoriei lui Bošković, in jurul fiecarui punctum spatiul este sediul unui camp de forta , aceasta variind in functie de distanta, forta in mod alternativ repulsiva si alternativa, dupa o schema ondulatorie. Astfel, pentru diferite zone spatiale inelare [poate sferice], punctul joaca rolul unui centru, mai intai de repulsie, apoi de atractie, din nou respingere, etc.; foarte departe forta devine atractiva si descreste invers proportional cu patratul distantei, anulandu-se doar la infinit. Reprezentandu-ne grafic , sub forma unei curbe, avatarele acestui camp, ne putem lesne imagina succesiunea zonelor in care actiunile isi schimba semnul. In mod necesar aceste schimbari implica existenta unor locuri precise [poate distantze], cu actiune zero, existenta unor limite de echilibru. Acest model, de o tulburatoare simplitate, explica -mult mai adecvat decat modelul lui Niels Bohr- geneza diferitelor stadii ale materiei: particulele "elementare", nucleonii, atomii, gravitatia (gravitonii?). Ultimele entitati care -conf. teoriei lui Bošković- alcatuiesc materia sunt intr-o perpetua miscare. Aceste punctae oscileaza in jurul pozitiei de echilibru a asociatiei lor, ceea ce ne da -observa L. Herrisman- chiar modelul de quarquri al particulei elementare , presupus actualmente de fizicieni. Iata-le deci anticipate nu numai descoperirile fizicii din primele 7 decenii ale secolului al XX-lea ci si aventurile viitoare ale nucleonicii. Seria previziunilor nu se opreste insa aici. Dupa J. G. Perel, Bošković intuia faptul ca " geometria lui Euclid ... nu este singura generalizare posibila a proprietatilor spatiului" [J. G. Perel, Dezvoltarea conceptiilor stiintifice despre univers, Ed, stiintifica, Bucuresti, 1964, p. 204]
Ceea ce s-ar parea ca este confirmat de o alta idee a filozofului iugoslav, care, de data aceasta, devansand cu mult stiinta contemporana noua, se instaleaza in plin science fiction! Dupa cum am aratat, curba campului de forte din jurul punctului se termina cu gravitatia, care se anuleaza la infinit. Dar nici ea nu actioneaza decat pana la o anumita distanta de "punct", dupa care alte forte (alternativ repulsiv si atractive) ii iau locul. Este exact ceea ce s-a observat atunci cand apar fortele nucleare si cele intermoleculare. Aprofundand studiul curbei sale de forte, Bošković noteaza ca modificandu-i panta,[?] in punctele neutre, se obtin grupari de puncta ce se ignoreaza intr-un fel. Aceasta il duce la concluzia ca, in acelasi univers, pe langa lumea materiala a observatiilor noastre, pot exista alte lumi materiale, care se suprapun peste cea dintai fara sa se interpenetreze. Dupa cum afirma L. Herrisman, Bošković sustine textual ca pot exista diferite lumi care pot sa coexiste in acelasi spatiu fara sa se poata cunoaste unele pe altele. Iata deci cine este adevaratul parinte al universurilor paralele, folosita de H. G. Wells in celebrul sau roman, Oameni ca zeii (1923). Asocierea notiunii de timp cu aceea de spatiu, ipoteza universului pulsant, deci a unei lumi simetrice pentru care partea gravitationala a fortelor sa fie inversa, sunt alte previziuni stupefiante anuntate de R. Bošković. Imensa lui opera ne mai rezerva desigur multe surprize. Dupa cum conchidea -pe drept cuvant- fiziciana Tonnelat cu privire la ganditorul iugoslav: "... Teoria sa constituie un uluitor efort de imaginatie, o capodopera a anticipatiei." Cei care au dat numele lui unui crater pe Luna au fost pe deplin inspirati . Probabil ca abia in secolul XXI opera lui Bošković va fi pe deplin inteleasa. (Adrian Rogoz)

mm

Mesaje : 157
Data de inscriere : 12/01/2011

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum