Efectul cavitar= efectul de forma= efect Grebennikov

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Efectul cavitar= efectul de forma= efect Grebennikov

Mesaj  mm la data de Mar Iul 17, 2012 11:37 am

.

1. INTRODUCERE



.  Desi au trecut multi ani de cand Grebennikov a inceput publicarea rezultatelor cercetarilor sale - sub denumirea lor initiala de "efectul cuiburilor de albine" - totusi nu au aparut pe internet prea multe noutati pe aceasta directie de cercetare. Conditiile necesare realizarii unor cercetari in domeniul efectului de forma fiind totusi destul de usor de realizat, practic de oricine, e de mirare ca nu au aparut si alti cercetatori continuatori ai cercetarilor savantului rus.
.  Ma folosesc aici de o scurta prezentare pe care am mai facut-o candva publica:

.  Viktor Stepanovici Grebennikov e un nume ce nu mai necesita vreo prezentare; realizarile sale stiintifice de exceptie sunt binecunoscute in intreaga lume datorita internetului.
.  Realizarea sa cea mai celebra -si de necontestat- este platforma antigravitationala pe care savantul entomolog si-a construit-o si a folosit-o in secret. Aceasta poza cu platforma sa antigravitationala este usor de gasit in pagina:

http://www.rexresearch.com/grebenn2/net22-2.jpg
.  Descoperirea efectului cavitar (efect de forma) i-a fost “oferita” de insectele pe care le studia cu pasiune, mai exact de cuiburile de albine salbatice (galicte, halicte) si in 1983 a facut cunoscuta aceasta descoperire la o Sedinta a Societatii Academiei de Stiinte  a URSS, sectia Entomologie. Referatul se numea: "Zone biofizic active la cuiburile de albine, percepute de oameni si experiente de reproducere a lor in dispozitive artificiale"
.  In Romania comunicarea aceasta a devenit accesibila datorita articolului din revista Tehnika Molodioji Nr. 6 – 1984, de unde am si luat aceste informatii.
.  Desi studiile si lucrarile savantului nu pot fi contestate de nimeni, datorita seriozitatii cercetarilor desfasurate de el in mediul stiintific academic - din care facea parte - atunci cand a vrut sa publice in extenso rezultatele cercetarilor sale in cartea "Lumea mea" cenzura l-a obligat sa scoata orice fel de precizari referitoare la cum a facut platforma antiG. Astfel incat nu apare nicaieri vreo documentatie privitoare la forma cavitara ce producea levitatia sau alte amanunte constructive deci inventia-platforma nu poate fi reprodusa. Se pare ca au existat doua platforme dar au disparut ambele. Probabil ca uzina unde si-a facut Grebennikov (in secret) platforma avea meseriasi destul de inteligenti care stiau totusi ce fac acolo, astfel ca insusi Grebennikov a constatat ca mai erau si alti “zburatori” cu platforme prin zona si nu numai la Krasnoobsk ci si in Belgia, in aceeasi perioada.
.  Cert este ca platforma nu putea fi vazuta de pe pamant, nu prezenta fenomenul de inertie mecanica, era supusa influentei fenomenelor meteo si de alta natura (orgonica), prezenta importante distorsiuni temporale si nu putea fi prea complicata mecanic deoarece a putut fi proiectata de un entomolog (inteligent dar nespecialist in proiectare).
.  Efectul cavitar, totuna cu efectul de forma, efectul morfogenetic si probabil mai sunt si alte denumiri, poate fi studiat de fiecare pasionat acasa deoarece nu presupune masinarii complicate si se realizeaza cu materiale obisnuite, hartie, carton, lemn, etc. Pentru constructorii amatori ar fi interesant si articolul:

http://dragons-matrix.narod.ru./text/energy/grebennikov_3_.html
(Chiar si pentru necunoscatorii limbii ruse desenele sunt f. sugestive.)


 
2. DOCUMENTARE

.  Se gasesc pe internet traduceri in lb. romana ale diverselor portiuni din cartile lui Grebennikov, oferite gratuit cititorilor interesati, precum cele ale lui sadang:
 http://imageshack.us/photo/my-images/843/flashtradsadang13j.pdf/
 http://imageshack.us/photo/my-images/4/flashtradsadang23.pdf/
 http://imageshack.us/photo/my-images/849/flashtradsadang33.pdf/

 http://imageshack.us/photo/my-images/507/grebetrad213.pdf/
 http://imageshack.us/photo/my-images/268/grebetrad223.pdf/
 http://imageshack.us/photo/my-images/525/grebetrad233.pdf/

.  Datorita mijloacelor simple de realizare a experientelor se poate derula o cercetare completa (sprijinita pe experimente) si subiectul se incadreaza la aceasta sectiune, a temelor de cercetare.
.  In primul rand, pot fi verificate "cu mana" diferitele senzatii pe care acest efect de forma (cavitara) il provoaca la o anume distanta de ele (de cavitati). Am realizat deja astfel de experimente simple. De ex., am pus unele peste altele mai bine de 20 de discuri de patefon, cu niste bete de chibrit pe post de distantiere si, intr-adevar, deasupra "coloanei" de discuri cladite in acest fel, au aparut senzatii puternice in palma asezata deasupra, la o anume distanta de ele. La un moment dat, pe masura ce se ridica coloana, era greu sa pozitionezi chibriturile intre discuri deoarece aveau tendinta "sa fuga".

X.  Dupa parerea mea, discurile nefiind "forme cavitare", ele functionau probabil dupa alt principiu (asemanator). (Inclusiv cel electrostatic.) Se constituie astfel o directie de studiu, pe constructii din placi (discuri) -din diferite materiale- "izolate" intre ele.
.  Se poate studia aici influenta raportului dintre diametrul discurilor (subtiri) si distanta dintre ele (distanta egala cu grosimea distantierelor) asupra intensitatii efectelor fiziologice resimtite cu mana. La fel, influenta numarului de discuri.

.  Am verificat si influenta unei gramezi de monede -asa cum era indicat in articolul pe care l-am mentionat mai sus- si efectul s-a confirmat. Chiar acum am dat intamplator peste o varianta electronica a acestui articol la adresa:
http://logvin-st.livejournal.com/13797.html
Articolul din 1984 m-a uimit atunci si continua sa ma uimeasca si in prezent. De aceea gasesc potrivita reproducerea (traducerii) lui si aici :

 
D01.
 
Secretul cuiburilor de albine [salbatice]
.  
T.M. No. 6/1984
Viktor Grebennikov, entomolog;
Reg. Novosibirsk, Oras Krasnoobsk

.  Sedinta filialei societatii de Entomologie a Academiei de Stiinte a URSS, tinuta in octombrie anul trecut in sala institutului SO AN SSSR, s-a aratat a fi unul dintre cele mai interesante evenimente pentru participantii sai. Entomologul V. S. Grebennikov a citit referatul "Zone biofizic active la cuiburile de albine, percepute de oameni, si experiente de reproducere [a lor] pe dispozitive artificiale". Articolul a devenit obiectul unei discutii aprinse. Fenomenul descoperit de V. S. Grebennikov este expus amanuntit in articolul de mai jos. Care este natura [acestui fenomen] inca nu se stie. Dar de el s-au ocupat savanti cunoscuti, membri corespondenti ai AN SSSR [Acad. de Stiinte a URSS], fizicianul M. F. Jukov care a verificat senzatiile descrise mai jos si fiziologul botanist F. E. Reimers caruia i-au trezit un interes deosebit experientele de incoltire a semintelor de grau.
 

* * *


.  Pe pantele malurilor raurilor adesea pot fi vazute gaurile salasurilor subpamantene ale unor pasari grijulii gri-negre. Acestea sunt colonii de randunici de mal. Sute, uneori mii de gauri de acest fel sunt dispuse atat de dese incat te minunezi cum de nu se surpa pamantul in aceste locuri.
.  Aceia, care sunt mai atenti, pot sa vada ceva asemanator -dar in miniatura- pe pantele ravenelor si valcelelor. O multime de gauri de diametrul batului de chibrit sau a unui creion, uneori sunt asa de des "plantate" incat râpa [valceaua] seamana cu o branza poroasa sau cu un burete. In anumite luni [ale anului] aici trebaluiesc cu totul alte fapturi - albinele solitare salbatice din cele mai variate specii. Sunt numite solitare pentru ca, spre deosebire de albinele si de bondarii de "familie" [de stup], [ele] fac de unele singure toate muncile de construire a cuibului: sapatul pamantului, finisarea alveolelor, aprovizionarea cu hrana a viitorilor urmasi. Regine si lucratoare aici nu exista. Totusi, acestor "solitare" le place sa locuiasca alaturi, unele langa altele: in acest fel le este mai usor de realizat apararea comuna a albino-orasului, in cazul invaziei numerosilor dusmani ai micutelor lucratoare, de asemenea mai usoara gasirea unor parteneri pentru perpetuarea speciei.  
.  Cuibaresc in colonii albinele dasypoda cu picioare lânoase [Un paragraf dedicat Dasypodelor: http://r2land.far.ru/page/m_t12.htm , apartinand cartii lui Grebennikov, "Tainele lumii insectelor"]; autofore[?] cu trompa prelungita; andrene [ex. Andrena stepposa, (magna, omata, stigmatica, etc.], care duc o greutate imbelsugata de polen la subtiori; colletidae, care isi aliniaza cuiburile cu o folie f. subtire, transparenta, si multe altele. In cea mai mare parte, coloniile lor sunt amestecate.
.  De mai multi ani, langa o veche cariera din padurea de deasupra Krasnoobskului, urmaresc o colonie mare de albine andrena, care, primavara cand infloresc salciile -obiectul de baza al hranei lor- literalmente zumzaie. Pe timpul verii se instaleaza o relativa acalmie dar in apropierea toamnei deasupra coastelor din nou joaca prin fata ochilor imense roiuri de albine, din alta specie - halictus cu patru dungi.
.  Galeriile [gaurile] acestor albine sunt remarcabile in multe privinte. [Galeria de] Aproape un metru de mers orizontal coteste brusc in jos si se face groasa de un deget. Acest "put de mina" duce spre numeroase [alte] intrari - alveole personale, [facute] din nisip si argila, pentru larve. Alveolele sunt intarite cu saliva si unite intr-un ciorchine obisnuit.
.  Cuiburile halictelor au dat un raspuns -deocamdata partial- la intrebarea mai demult pusa de biologi: De ce, la construirea orasului albinelor -chiar foarte inghesuit- nu se intampla cazul ca o constructoare -ratacindu-se- sa patrunda sapand in tunelul vecinei sau intr-un cuib vechi, parasit? In realitate, inca de departe ea se sileste sa-l ocoleasca.
.  Incercand intelegerea felului cum simt albinele apropierea altui cuib, s-a descoperit un fenomen interesant: chiar si fragmentele nisipo-argiloase vechi de cuiburi de halicte, aranjate intr-un vas cu orificiile in sus, sunt simtite de la distanta si de catre om. Adusa deasupra cuiburilor, palma sesizeaza [un fel de] efecte termice.
.  Mare parte dintre cei ce au probat pe sine acest efect afirma ca percep ca si cand ar fi un flux de caldura, fie absolut moale, fie vibrator. Unul, de ex., definea senzatia ca pe o "caldura deasupra unui jar aflat in racire", altii -dimpotriva- simt deasupra cuiburilor oarecare "racoare" sau chiar "efluvii reci". S-a putut verifica ca senzatiile apar de la inaltimea de cativa centimetri [de cuiburi] pana la un metru si chiar mai sus, si, dupa cum au aratat experientele, depind in mod evident nu numai de "subiectul perceptor" ci si de starea vremii si pozitia soarelui pe cer. Efectul a fost incercat pe sine de cca 100 de oameni si numai doi dintre ei nu au simtit nici o senzatie.
.  La inaltimea de 2-3 cm deasupra cuiburilor multi percep bobarnace, intepaturi sau usoare lovituri in varfurile sau la baza degetelor si pe marginea palmelor, uneori mancarimi, furnicaturi, zumzet, spasme, impresia de scufundare a mainii intr-un mediu mai dens, mai compact, asemanator unei creme gelatinoase...

 
 
Fig.1.
.  Fragment din "minele" albinelor (halictelor) cu patru dungi [Halictus quadricinctus, probabil]. Alveolele din stanga sunt in sectiune. Materialul: argila si nisip consolidate cu saliva de albina. Deasupra blidului cu fragmente de cuiburi vechi de halictus sunt percepute "termoiluzii" (liniile ondulate); mai jos, la o miscare lenta a palmei apar "ghionturi" sau usoare spasme in degete (stelute).

.  Am incercat sa reconstituim fenomenul pe cale artificiala. Experimentele noastre sunt usor de repetat.
.  Claditi in stiva 20 de placi de gramofon din plastic -scotandu-le din plicuri- si puneti intre ele chibrituri; pentru ca sa nu zgariati partea inregistrata, asezati cate trei chibrituri pe partea plana neteda interioara, imediat dupa "final". Undeva, [cam] dupa primele zece discuri, asezarea chibriturilor devine dificila: "bateria" electrostatica cu al sau -tot mai puternic- camp incepe sa rostogoleasca chibriturile scotandu-le catre marginea discurilor. Dar duceti munca pana la capat. Cand edificiul va fi gata duceti deasupra lui antebratul si dosul palmei. Veti simti furnicaturi; sunt firele de par care, trase de campul electric, tind sa stea drepte [tepene, ridicate]. Fenomenul acesta, in general, este mai mult sau mai putin cunoscut.
.  Acum intoarcem mana cu palma in jos si o mentinem la inaltimea de 10-20 cm deasupra "bateriei"; o purtam [la acelasi nivel] in afara [placilor] si o aducem inapoi. Aproape sigur se va sesiza un fel de diferenta de temperatura: deasupra placilor parca ar fi mai cald. Totusi, nu simt toti la fel: unii sesizeaza un fel de raceala sau alte iluzii "cvasitermice". Fara indoiala [ca] aceasta e influenta campului electrostatic in care introducem mana, reactia fata de el a receptorilor nostri papilari (din piele), [a] vaselor sanguine. Dupa un antrenament, vom putea sesiza cu mana acest "stalp" pana la 1-2 m deasupra placilor; mai mult sau mai putin precis vom putea "pipai" marginile acestui "stalp"; [vom putea] gasi placile in camera neluminata sau cu ochii bandajati.
.  Vom realiza acelasi lucru [si] cu bobinele cu benzi de magnetofon, asezate in fisic. Iluziile "termice" [sunt] la fel; totusi, "sondand" cu firele de par de pe antebrat si cu dosul palmei - a, nu sunt furnicaturi! Deoarece nu exista camp electric, mai exact, e f. slab. Atunci de unde [apare] caldura?Si inca una o astfel de caldura care trece prin carton, hartie, lemn, masa plastica? Cutia cu benzi de magnetofon o veti putea gasi cu usurinta, fara sa o atingeti, [aflata] printre alte cateva [cutii] goale. Dar asta e "floare la ureche"... Ascundeti un teanc de casete sub un metal, sa zicem sub o oala rasturnata [cu gura in jos] (una dintre mai multe), ridicand teancul cat mai aproape de fundul ei. Desigur, aceasta o vor face "asistentii"; dumneavoastra doar venind dintr-o alta incapere si "sondand" [pipaind "stalpul" de deasupra lor] oalele, in curand veti descoperi fara gres teancul cautat.
.  Dar poate oare un camp electrostatic sau unul magnetic sa treaca liber prin oala de fier emailata. Poate fi "de vina" campul magnetic insusi al casetei [cu banda inreg. magnetic]? Ca doar se stie ca in apropierea unor f. puternici magneti permanenti unii percep "anomalii termice". Insa langa caseta cu banda magnetica o busola sensibila nu descopera nici o anomalie: "micropolii" [magnetici ai] inregistrarii sunt atat de desi, marunti, inghesuiti incat se anuleaza unul pe altul si practic fac banda "neutra din pdv. magnetic". Atunci, ce senzatii incercam ducand palma deasupra fisicului de benzi magnetice , ascunse cu grija in cutii si oale?
.  Semne de intrebare, permiteti-mi va rog, nu voi mai pune, cu atat mai mult cu cat discutia o porneste spre lucruri si mai absurde, in plus accesibile tuturora. In propriul nostru apartament, doar intinzand mana - in strictul sens al cuvantului - ne putem convinge ca lumea e inca putin cunoscuta...
.  Tineti palma deasupra unei pungi (de plastic) cu naftalina, care contine nu mai putin de 200 g. Foarte probabil veti sesiza oarecare "anomalie" calorica (sau de alt gen) la o insemnata distanta de pachet. Acest "camp" inconjoara pachetul si lateral - iar daca masuta [pe care am pus pachetul] nu este groasa - si pe dedesubt, desi moleculele de naftalina, destul de puternice ca sa radieze prin folia subtire de polietilena, practic nu vor radia tot asa de repede si prin [tablia] mesei.... Regizati un experiment clar, simplu: asistentii sa aseze un pachet sub una - din mai multe - calote [acoperit] si dvs. veti gasi substanta fie pe masa fie sub masa.
.  La naftalina m-a condus "termoanomalia" (mai exact - "termoiluzia") intamplator sesizata in spatele unui perete: de cealalta parte a lui statea un borcan de un litru cu naftalina, cu capac etans inchis...
.  Multi oameni reactioneaza in acelasi fel la eter, acetona, mustar, pastrate chiar si in vase inchise ermetic. Cea mai puternica "radiatie" apare deasupra vasului Dewar cu azot lichid (e adevarat, experienta nu mai e domestica): in interior 200 grade sub zero in timp ce deasupra la 10-50 cm se simte cu mana un curent asemenea unei calduri...
.  Daca substantele mai sus amintite pot fi percepute cu palma, datorita "chimismului" lor, iata suplimentar cateva experiente "mai fizice"...
.  Turnati un pumn de monezi (copeici sau pitaci) intr-o farfurioara dar mai bine intr-o farfurioara [confectionata ad-hoc] din folie [staniol] cu marginile gofrate. Vom percepe si in acest caz o "termoiluzie", intinzand mana deasupra farfurioarei, si vom putea determina limitele superioara si laterale ale efectului. Acum luati monedele repede si aduceti palma [deasupra farfuriei] din nou. Multi percep inca, pret de cateva secunde (uneori un minut), ceva in genul unei "amprente" [energetice] pe [deasupra] locul unde au fost monedele. In treacat fie spus, aceste "perturbari" [le-as fi numit memorari, urme] ne-au zapacit grozav atunci cand am facut primele experiente. Totdeauna este nevoie de un anumit interval de timp, atat pentru prima perceptie a obiectului [de curand] asezat intr-un nou loc, cat si pentru "disparitia urmelor" si de pe masa si de pe ecrane (oale, calote, s.a.).

  
   
 
Fig.2.
.  Inductor [facut] din palnie de plastic si opt tuburi de plastic lipite in ea.
Completul este invelit in hartie neagra: a - zona [senzatiilor] "de ghionturi" sau "de perna";
b - zona anomaliilor termice.

.  Foarte bine lucreaza "bateria" facuta din cateva palnii obisnuite (pentru turnarea lichidelor in sticle) de tinichea, de aluminiu, de plastic. Ultimele [de plastic] potrivite in asa fel incat  "incheieturile" sa se (tina) agate prin frecare iar intr-una din ele (la mine erau cinci) nu-i greu sa se dea gauri, prin centrul de greutate al ansamblului, pentru capetele axului stativului de sarma ale de pe suport, in scopul de-a roti si inclina "bateria" in diferite directii (pentru ce e nevoie de aceste rotiri voi relata putin mai jos). Pentru ca sa nu reflecte radiatia calorica a mainii, palnia este bine sa fie ecranata cu o panza. Se poate construi un dispozitiv dintr-o palnie de plastic in care se lipesc niste tubulete de plastic [cartuse?] goale, care se termina cu niste portiuni conice gaurite [in varful conului]. Palnia cu aceasta "umplutura" acoperiti-o cu hartie neagra ca sa ecraneze caldura mainii si asezati palnia cu gura mai larga in sus, sa zicem intr-o cana. Senzatii: "iluzii termice" iar prin aducerea palmei la inaltimea de 1-2 cm deasupra gurii palniei, dupa trei minute, veti simti ghionturi sau spasme ale muschilor degetelor, langa unghii, in articulatii sau doar - cum plastic s-au exprimat renumitii savanti de la filiala siberiana a AH CCCP - o "unda alergatoare". Unora li se pare ca palma intra in ceva mai dens sau ca deasupra gurii palniei se gaseste o "perna" compacta. Pentru a abate atentia [psihicul], le propun celor ce experimenteaza sa scrie in aer deasupra palniei cu palma un numar din doua cifre iesind peste marginile palniei si concentrandu-se [astfel] numai asupra caligrafiei.
.  Senzatii similare dau fragmentele alveolelor goale mai vechi ale albinelor salbatice solitare halicte cu patru dungi, oranduite intr-o farfurie adanca sau plata, pe cat posibil cu orificiile in sus; [se simt] aproximativ aceeasi "caldura" (sau frig) si "ghionturi" (sau "perna"). Semnificatia functionala a acestor "semnale" este foarte clara: halictelor le place sa locuiasca pe maluri [pantele] vechi, perete in perete, sau, cum zic entomologii, in colonii. In cursul sapaturilor [dezgroparii] chiar si a celor mai compacte si mai vechi colonii niciodata nu s-a intalnit vreun caz ca doua constructii sa se apropie una de alta la mai mult de 2-3 cm. Albina care isi sapa "mina" si "galeriile" pur si simplu trebuie sa simta cat de departe celelalte, altfel poate expune "orasul albinelor" - din cauza incalcarii legilor de rezistenta - pericolului prabusirii generale, ceea ce nu se intampla niciodata.
.  Acum putem intelege comportamentul unui tanar bondar ratacit care, decoland - pentru prima data din tuburile "constructiei de bondari" - din camera pe ulita (de la cuib erau patru metri lateral si in sus), a uitat amplasamentul stupului [artificial] si si-a pierdut toata ziua in cautarea lui. Dar catre seara, "din disperare", brusc a inceput sa incerce sa razbata catre cuibul natal printre caramizile peretelui direct pe directia stupului, ce era atarnat tocmai pe partea cealalta a barierei groase.
.  Entomologia m-a ajutat sa descopar inca o particularitate a acestor perceptii, dupa cum vedeti, larg raspandite in natura si nicidecum [aflata] in afara simturilor noastre. Pentru experientele de crestere a albinelor taietoare-de-frunze - ele polenizeaza lucerna - noi folosim un fascicul de tuburi de hartie, fiecare tub avand un diametru interior de 5-7 mm, lungime 150 mm. Fasciculul [facut] din sute de tuburi era lipit cu banda de hartie iar capetele de fund se terminau cu fundaturi: erau cufundate intr-o covata [facuta] din folie [metalica] in care se afla parafina topita; dupa ce se racea, folia [de staniol] strangea marginile flancurile fasciculului de tuburi. [Deci foita impreuna cu ceara topita ramaneau lipite pe fundul fasciculului.] Albinele cladesc bucuros in aceste cuiburi propriile lor alveole facute din bucati de frunze si umplute cu polen; in fiecare tub se aflau in jur de o duzina de alveole. Dar cuibul inca nelocuit - dupa cum s-a dovedit - dadea uneori "termoiluzii", de regula pe cer senin, intr-o camera oarecare. S-a dovedit ca fasciculul de tuburi "radiaza" deosebit de puternic atunci cand este indreptat cu capatul parafinat catre soare, intr-o camera oarecare, la un etaj oarecare, pentru case oarecare cu acoperis [in panta, de tigla?].

 
 
Fig.3.
.  "Biohelioinductor" [facut] din foliii si pelicula de plastic rasucite [rulate]
inauntrul conului, cu conditia indreptarii cozii lui in directia contrara Soarelui.

.  Asta m-a si determinat pe mine construiesc pentru "biohelioinductorul" meu niste suporti mobili prevazuti cu scale orizontale si verticale; pozitia Soarelui e cunoscuta anticipat din nomograme trasate dupa datele calendarului astronomic. In pofida faptului ca tuburile nu pot reflecta caldura mainii, capetele "antisolare" ale ambelor mele constructii au fost legate cu panza albastra (albastrul pare mai rece), marea parte a subiectilor ce au verificat zic: "De acolo ceva arde". In plus, pe orice vreme si - oricat ar fi de ciudat - noaptea, direct prin globul pamantesc, atunci cand dispozitivul e orientat cu "varful in jos" [pe directia Soarelui]... De aceea si bateria de palnii am facut-o eu mobila.
.  Deosebit de bine lucreaza "marele con" facut din cateva zeci de folii de aluminiu tipografice (fiecare folie de 450x370 mm, grosime 0,1 mm) alternate cu polietilena celulara pentru sere [probabil ca distantiere intre conurile de folie]. Lungimea conului - 600 mm, gura (de lucru) a palniei - Ø 150 mm; ea este acoperita cu o plasa rara de sarma si acoperita cu panza albastra; restul [conului] a fost lipit cu hartie. "Radiatia" din gura palniei, in zilele si orele potrivite (cel mai puternic efect se obtine cand Soarele este la amiaza), "strapunge" la propriu metal, usi, pereti: din cealalta camera o "pata anormala" - desigur, mai lata, rarefiata - este sesizata clar cu palma (daca langa perete nu mai sunt si alte obiecte capabile sa produca "bariere"). Multi, apropiindu-si fata de gura palniei, zic ca simt acru pe limba ca de la bateriile electrice desi, la "Marele Con" nu exista practic efecte electrostatice. Cativa simteau bobarnace pe limba, iar in cazuri izolate experimentatorii au observat ceva in genul unei anestezii locale in zona gurii - ca la tratamentele stomatologice; dupa cateva minute aceasta trece...

 

 
 
. Fig.4.
.  Cel mai simplu "biohelioinductor". Experienta se face intr-o camera
neluminata de soare dar cu reflectorul orientat paralel cu razele de soare.
Nu cuplati la retea. Termoanomalia poate fi sesizata cu palma langa gura
palniei. Pentru a ne convinge ca aceasta nu e o reflectare a caldurii radiate
de mana, gura palniei se poate lega cu stofa. Dupa cateva antrenamente,
anomalia poate fi sesizata si prin carton.

.  Dar omul nu este un aparat, senzatiile lui sunt subiective si in investigatiile serioase nu sunt luate in considerare (ceea ce uneori e pacat: ca doar omul poate percepe [chiar si numai] o cuanta de lumina, ceea ce depaseste de cateva ori sensibilitatea celor mai precise contoare).
.  E posibil ca fenomenul sa ascunda in sine inca multe aspecte interesante. Se desfasoara protocoale-anchete amanuntite, numarul lor depaseste cateva zeci. Probabil ca darul de a percepe este larg raspandit in natura, fenomen care in evolutia omului nu a fost necesar dar albinelor le-a prins bine.
.  Noi am instalat colonii de microorganisme in zona de influenta a cuiburilor si a constructiilor lor modelate [artificiale]. Activitatea biologica a unor colonii de drojdii, a catorva bacterii si fungi a scazut vizibil. Multe serii de experiente cu seminte de grau in stare de germinare au aratat: in zona de influenta a "inductorului" cresterea radacinilor intarzie in mod clar, manifestand si o deviere spatiala de la [directia lor de] crestere. S-a constatat de asemenea ca constructiile in forma de retele [zabrele] stratificate (unele dintre ele prea putin asemanatoare cu prototipurile lor - cuiburile de albine) sunt capabile sa actioneze nu numai asupra mainii dar si a organismului intreg. Efectul e sesizabil dupa orice ecran. In zona de influenta a constructiilor [artificiale?] multi semnaleaza o ameliorare a starii sufletesti, fierbinteala, o pronuntata scadere a inflamatiilor - dintr-un motiv oarecare - membranelor mucoase, furnicaturi in extremitati, spasme musculare, fosfene, senzati de prabusire, pierderea greutatii unui membru sau a intregului corp. Intr-o serie de cazuri unele senzatii au continuat [ramas] pe durate diferite de timp - de la cateva minute pana la cateva zile.
.  Fenomenul i-a interesat f. mult pe fiziologi, fizicieni, doctori. In prezent se cerceteaza instrumentele cu care sa se poata inregistra si masura efectul, ceea ce e foarte dificil caci natura lui nu e clara, fie si aproximativ. Dar si in forma "neexplicata" el poate prezenta interes pentru o serie de ramuri ale stiintei. In agricultura - unde el a si fost descoperit - efectul aduce folos: albinele taietoare-de-frunze din cuiburi [artificiale], care poseda cea mai puternica zona din pdv. "biofizic", s-au dezvoltat cu mult mai repede; crisalidele lor sunt mai mari, sanatoase, fara afectiuni si aproape neinfectate de paraziti; numarul lor depaseste de aproape sase ori numarul initial al parintilor lor.
. Tocmai cu ajutorul acestei descoperiri fericite noi speram sa obtinem in anii viitori nu una -cum se face peste tot - ci doua generatii de albine de lucerna taietoare-de-frunze pe sezon.


D02.  
Am gasit o formula de calcul:
.  Mai departe, prof. Zolotarev ajunge la formula de calcul a pozitionarii ventrelor undelor: "Legea de pozitionare a ventrelor undelor De Broglie la distanta D de structura tubulara se calculeaza cu formula,
D = 2L(N+1)2K, где N,K=0,1,2...
L- circumferinta tubului;
N - numarul de armonici ale undelor stationare De Broglie;
K - numarul de ventre."


.  Ea provine de la (acelasi! Frolov):
http://narod.yandex.ru/100.xhtml?alexfrolov.narod.ru/zolotarev.pdf
http://alexfrolov.narod.ru/zolotarev.pdf

.  Interesant si pasajul:
" Peretii structurilor multicavitare ... trebuie priviti drept cutie de potential pentru electroni. Acest lucru e valabil atat pentru dielectrici cat si pentru metale. Miscarea comuna a electronilor este insotita de [un ansamblu] de unde stationare De Broglie in cutia de potential, avand frecventa clasica (BN Rodimov, Mecanica cuantica auto-oscilanta, Tomsk, Univ. de Stat Tomsk, 1976 / Б.Н.Родимов, Автоколебательная квантовая механика, Томск, ТГУ, 1976 г.)

frecv. clasica= fk= n*h/(4*m*L2)   [1]
frecv. cuantica= n*fk   [2]  
unde,
n- nr. natural (intreg)= 0;1;2;3...;
L- dimensiunea gropii de potential;
m-  masa efectiva a electronului"
.  Mai departe, prof. Zolotarev scrie ca lungimea de unda a undei stationare e de doua ori mai mare decat L - dimensiunea gropii de potential. Exemplul lui de calcul:
pentru n= 1 si L= 1 cm, frecventa f e cam de 2 Hz, adica se gaseste in domeniul frecventelor impulsurilor SNC (sist. n. central). De aceea trebuie sa se lucreze cu astfel de parametri constructivi, care sa nu afecteze organismul.


.  Am verificat relatiile date de Frolov mai sus, ca sa vad cum a ajuns la relatia frecventei cuantice. Pentru ca formula energiei undelor de Broglie, pentru o particula intre 2 pereti rigizi, este:
E = n2h2/(8mL2);
.  De aici, cu E= hɣ (fiind numai en. cinetica, zice cartea de Fiz., n-ar trebui sa fie jumate ?), rezulta frecventa ɣ:
ɣ= n2h/(8mL2); Nu mi-a iesit 4 la numitor, in rest e la fel. Da, cred ca aici am gresit: E= mv2/2; trebuia sa consider hɣ/2 in fo. energiei.


.  Articolul din TM-84, scris pentru popularizare, facea dezvaluiri senzationale din pdv. tehnic si stiintific deoarece niciodata pana atunci nu se spusesera astfel de lucruri. Fenomenul, dovedit prin experiente simple, pune sub semnul indoielii intreaga stiinta a transmisiei prin unde electromagnetice - stiinta clasica considerandu-le singurele capabile sa traverseze spatiul vid (cu aer). Caci, se pune intrebarea: daca nu sunt radiatii (unde) EM, atunci ce sunt? Experimentele ar putea lamuri, incetul cu incetul, natura acestor "radiatii".

X.  Ar trebui verificat daca "dispozitivele" dau senzatii numai daca sunt indreptate spre "sursa" - respectiv, Pamant, Soare. Sau si spre alte directii.  

.  Din articol reiese ca s-au facut nenumarate experimente pe acest efect, atata doar ca nu s-au publicat rezultatele ori s-au publicat in "cadru restrans" si publicul interesat nu le-a putut afla. Tot asa cum n-a putut afla despre nenumarate alte fenomene "atipice"...  

.  Deja au fost enuntate, numite, o multime de "efecte" masurabile (ale Efectului de Forma Cavitara= EFC). Ar trebui alcatuita o lista cu ele.

LISTA

1. Senzatii:
- termice: caldura /sau frig, cvasitermice;
- mecanice: densitate crescuta a spatiului, ghionturi, lovituri, spasme, vibratii;
- gustative: acru in gura;
- neurologice: anestezie partiala, fosfene;
- psihice: senzatia de prabusire, pierdere in greutate.
Pierderea in greutate poate fi reala, fosfenele ar putea fi si ele inregistrari ale retinei, deci pot fi atribuite altor categorii. Importanta e semnalarea lor.  
2. EFC se manifesta asemenea unor unde stationare, prezentand noduri si ventre la distante bine determinate, de la "gura cavitatii" incepand;
3. EFC este extrem de larg raspandit. E de mirare ca nu a fost "descoperit" (desi cred ca a fost semnalat) in decursul secolelor. In acest sens pot aminti "efectul de ciur" pe care bunicile si mamele noastre il foloseau acoperind anumite produse cu ciurul, ba si noi copiii il experimentam punandu-ne ciurul pe cap, simtind unele efecte. Ciurul era facut din material mai gros (nemetalic), de cativa mm grosime, gaurit destul de des cu gauri de ~3-4 mm, utilizat in bucatarie; obiect de muzeu la ora actuala.
Trebuie numit si efectul de piramida aici, cel putin in cazul celor goale.
4. Greu de ecranat: traverseaza metal, pereti nemetalici, ziduri chiar.
5. Prezinta aspectul de "amprenta", "urme" ("imprimare" in materiale, semnalat si de Kozyrev). De verificat daca se reflecta. X
6. Dispozitivele (cuiburile) amplifica niste emisii necunoscute provenite din Pamant sau Soare.
7. Efecte patologice. Vizibile la radacinile de grau incoltit ce fug de campul EFC, la deprimarea coloniilor de agenti patogeni sau fungi, banuite efecte producatoare de cancer, etc.  
8. Efecte vindecatoare, benefice, la cavitati hexagonale (in ext. lor) si in interiorul celorlalte cavitati (se pare; v!).
9. EFC pare a fi propriu si anumitor substante chimice, respectiv structurii spatiale a moleculelor lor (naftalina, prob. si multe altele, cum ar fi bachelita, octanii, plasticuri diverse, amide?, etc. -nu intamplator unele recunoscute ca si cancerigene).
10. Seamana cu orgonul la unele efecte.
11. Produce antigravitatie.
12. EFC influenteaza balanta de torsiune (la fel ca la ef. Kozyrev).
14. Deregleaza ceasurile (mecanice si electronice). Afecteaza curgerea timpului.
15. In timpul zborului cu platforma se produc disparitii [invizibilitate pentru observatorii ficsi], relocare, etc.
16. Tot la zbor apare o suprafata delimitatoare intre "spatiu-timpul propriu" al aparatului si exteriorul.
17. Tot cu ocazia zborului apareau si alte ciudate fenomene/efecte.



.  Privitor la pct. 16 din lista, Grebennikov zice:
"On doit se tenir droit, pas se balancer, les mains sont toujours prises, et quelques centimètres plus loin il y a une frontière séparant « cet » espace » ci de « l’autre » espace à l’extérieur."
.  Adica: "Trebuie sa stai drept, fara sa te balansezi [in t. zborului] mainile sunt mereu ocupate, si la cativa centimetri distanta se gaseste o frontiera ce separa spatiul "acesta" de "celalalt" spatiu din exterior." Cu aceasta ocazie el explica si de ce nu putea face fotografii (mainile ocupate permanent) cu aparatul lui dar si pentru ca filmele i se voalau.

.  O informatie interesanta gasim despre deplasarea in timp:
.  "In treacat fie spus, in afara de aparatul de fotografiat, am avut probleme si cu ceasul meu si se pare ca si cu calendarul meu: coborand intr-o poenita bine cunoscuta, o gaseam uneori usor in afara sezonului, decalajul fiind de cca. 2 saptamani aprox., dar nu am avut cum sa verific acest lucru. Astfel, e posibil sa zbori nu numai in spatiu dar si in timp. Nu pot garanta 100% aceasta ultima afirmatie, decat poate cu observatia ca in timpul zborului - si in mod special la inceputul lui - ceasul functioneaza prea lent apoi prea repede, dar, la sfarsitul turului, el reincepe sa functioneze cu precizie. De aceea ma si tin departe de oameni in timpul calatoriilor mele. In caz ca manipularea de timp se intampla concomitent cu manipularea de gravitatie, as putea provoca - poate - in mod accidental o ruptura in relatiile cauza-efect si cineva ar putea fi ranit."

.  Foarte interesant si pasajul:
"Il n’y a qu’une seule fois où j’ai trouvé dans le tube à essai un des insectes capturés, mais ce n’était pas un ichneumon adulte avec des anneaux blancs sur ses antennes, mais sa chrysalide, c'est-à-dire à un stade antérieur. Elle était vivante et son ventre remuait quand je la touchais, mais à ma grande consternation, elle est morte une semaine plus tard."

.  "Insectele capturate de "acolo" [de jos] ... dispareau din eprubete, din cutiute sau alte recipiente, in cea mai mare parte fara sa lase urme; odata o eprubeta s-a spart in buzunarul meu in bucatele minuscule, alta data am gasit o gaura ovala in tubul de sticla si marginile gaurii erau brune ca si cand ar fi fost de la chitina (vezi foto);  adesea simteam prin panza buzunarului un fel de arsura sau un soc electric, produse probabil in momentul disparitiei prizonierului meu. Numai o singura data am gasit intr-o eprubeta o insecta capturata insa aceasta nu era (un) ichneumon-ida adulta cu inelele sale albe de pe antene ci o crysalida, adica un stadiu anterior. Ea era vie si isi misca pantecele cand o apasam dar, spre marea mea uimire, a murit o saptamana mai tarziu."  

.  La aceste pasaje se pot face o serie de observatii, se pot face deductii pe baza faptelor relatate.
-  Se pare ca ajungea la poienitele lui sistematic "in viitor" [viitorul poienitelor]. Daca lua vreun obiect de acolo se puteau intampla lucruri neasteptate neplacute. Luand insecte in buzunar - presupunand 2 saptamani "avansul in viitor" - si revenind acasa in spatiu-timpul plecarii lui, Grebennikov nu putea sa constate decat ca si insectele ajungeau si ele cu 2 saptamani in propriul lor trecut. Asa se explica larva ichneumonidei iar privitor la celelalte insecte, poate ca ele nu traiau cu totul decat cateva zile (sub 2 saptamani) deci "ajungeau" intr-un trecut (propriu lor) cand ele nici nu existau. Aceasta judecata logica intareste spusele (dovezile) savantului referitoare la calatoria in timp, si anume ca ajungea in poienite in viitor.
- Un rationament similar putem face cu larva: aceasta probabil "a murit" in momentul cand a ajuns din urma (temporal) la propria ei varsta adulta cand a fost recoltata de entomolog si -ca atare- "a disparut". Pare SF? Poate ca-i adevarat...

.  Am descoperit o mica eroare in pasajul tradus din fr. Originalul rusesc:
" Кстати, кроме фотоаппарата у меня порой очень сильно барахлили часы, и, возможно, календарь: спускаясь, скажем, на знакомую поляну, я заставал ее, правда изредка, немного не соответствующей сезону, с «отклонением» примерно до недели в ту или иную сторону, а свериться здесь было не по чему. Так что перемещаться удается не только в пространстве, а — вроде бы! — и во времени. Утверждать последнее со стопроцентной гарантией не могу, кроме, разве, того, что в полете — особенно в начале — сильно врут часы: поочередно то спешат, то отстают, но к концу экскурсии оказываются идущими точно секунда в секунду. Вот почему я во время таких путешествий сторонюсь людей: если тут задействовано, вместе с гравитацией, и Время, то вдруг произойдет нарушение неведомых мне следственно причинных связей, и кто-то из нас пострадает? Опасения эти у меня вот от чего: взятые «там» насекомые из пробирок, коробок и других вместилищ... исчезают, большей частью, бесследно; "
[Ultima propozitie nu a a fost inculsa in citatul de mai sus - Iata de ce mi-au aparut aceste temeri: insectele luate de "acolo" in eprubete, cutiute si alte recipiente ... dispar, in cea mai mare parte, fara urma;]

.  Informatia corecta: "cu o "abatere" de pana la o saptamana intr-o parte sau alta, iar sa verific aici n-aveam de ce [cu ce]." Alti traducatori au tradus cu 2 saptamani, ~saptamani, adica la plural. Una din problemele intampinate la traducerea din lb. rusa sunt prepozitiile, care cer anumite cazuri (chiar daca sintactic te astepti la altceva). Aici, "до недели" se traduce cu singularul saptamana, desi atat pentru singular genitiv cat si pentru nominativ plural exista o aceeasi forma: "недели". Asa se explica de ce unele traduceri au pus pluralul, saptamani. Prepozitia "до" cere genitivul (aici) obligatoriu si atunci trebuie tradus cu singularul saptamana, transand astfel dilema: singular-plural?
.  De asemenea am gresit crezand ca Grebennikov ajungea in poienita numai in viitor. El a specificat: intr-o parte sau alta, ceea ce nu poate fi decat pe "axa timpului", adica ajungea fie in trecut fie in viitor. [Sau n-a vrut sa spuna exact; ori chiar a sadit o incertitudine in privinta asta.] Amanuntul cu larva ichneumonidei cred ca ne arata ca a fost in viitor.

.  De asemenea, nu cred ca "n-avea cu ce" sau "n-avea cum" sa determine daca nimerea in trecut sau in viitor deoarece putea sa lase niste urme sau biletele datate, de fiecare data cand accesa poienita.


Ultima editare efectuata de catre mm in Mar Mar 03, 2015 4:58 pm, editata de 7 ori

mm

Mesaje : 157
Data de inscriere : 12/01/2011

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: Efectul cavitar= efectul de forma= efect Grebennikov

Mesaj  mm la data de Joi Aug 02, 2012 11:57 pm

.

. Deschid o postare noua, urmand ca la precedenta sa mai adaug, pe masura acumularii, si alte documentatii.




3. EXPERIENŢE
. Fara sa-mi dau seama ca "ni se intampla si noua in casa", pastram de mai multa vreme, intr-o tavita, niste cuiburi de viespi, mai mari decat cele stiute de toata lumea (dintr-o specie pe care va trebui sa o identific -caci le-am vazut de aproape), care si-au facut aceste cuiburi in camara noastra micuta apartinand bucatariei iar uneori faceau un zgomot suficient de mare ca sa ne atraga atentia. Multa vreme nu le-am putut descoperi deoarece ocupau un spatiu f. ingust, ramas liber intre pragul superior al usii camarii si tavan. Degeaba inspectam toate rafturile si peretii camarutei! Ele se aflau exact deasupra crestetului meu, atunci cand examinam cămăruţa-debara.
. Aceste cuiburi, individuale, lipite uneori de prag, alteori de tavan sau intre ele, au o lungime de 24..27 mm si un diametru mediu de 10 mm (in portiunea mai groasa). Greutatea unei alveole, ~2gr. Din pacate, am aruncat mai multe dintre ele si am pastrat doar sase bucati, dupa ce nevasta mea le-a dibuit la o curatenie generala si le-a razuit din locasul unde se adapostisera. In urma cu aprox. doua saptamani, pe la jumatatea lunii iulie, am auzit zgomot si am vazut una din aceste insecte. Am recunoscut-o caci se mai ratacisera prin bucatarie si in alti ani. Am numarat cel putin trei alveole noi, refacute probabil vara aceasta (o vara foarte rea pentru vegetatie -deci si pentru insecte- vegetatie care s-a uscat "la galben" in urma secetei excesiv de mari, de o intensitate cum nu am mai prins la viata mea).
. In alveolele goale am descoperit si cate o "piesa" chitinoasa mai dura, asemanatoare unei bucati de zgura neagra, de forma unui disc, de Φ4 mm, lungime 2 mm, bombata pe o parte si concava pe partea opusa (vizibila si ea in fotografie). Banuiesc ca acesta e fie capul unei larve (poate pe care s-a dezvoltat viespea, consumand-o, asa cum fac unele specii de viespi), fie este chiar capul propriei larve din care s-a dezvoltat viespea, fie niste resturi metabolice compactate. Ramane sa mai studiez. Trebuie sa fac niste fotografii si sa le prezint aici.

 
. Fig. 1.
http://imageshack.us/photo/my-images/843/cuibviespe.jpg/

. Asezand aceste alveole cu gura in sus, in pozitie aprox. verticala, intr-adevar am simtit cu palma o diferenta intre coloana de deasupra alveolelor si mediul inconjurator peri-circumscris coloanei.

. Una din alveole era "sigilata" asa ca am sectionat-o pe generatoare, presupunand ca inauntru nu s-a dezvoltat insecta. Intr-adevar, am gasit ceva in genul unui vierme, asezat cu capatul cozii catre intrarea sigilata. Nu stiu daca acesta este larva viespei sau aceea pe care trebuia sa se dezvolte puietul. Presupun ca e ultima varianta deoarece capul acestuia aduce f. mult cu "capacelul" ce ramane in alveole dupa parasirea lor de catre noua viespe. Iata doua fotografii:

 
. Fig. 2.
http://imageshack.us/photo/my-images/689/larvai.jpg/

 
. Fig. 3.
http://imageshack.us/photo/my-images/542/larvaii.jpg/

. Azi, in 18.08.2012, auzind bazaitul puternic -sunet asemanator unui scancet- ce venea din camara, am fost suficient de rapid si am inchis toate geamurile, dupa care am prins viespea intr-un borcan. Nu am putut sa o fotografiez in borcan deoarece era deosebit de agila si am transferat-o intr-o punguta de plasic unde am incercat sa o tin cumva intre folia de deasupra si cea de dedesubt, pentru a-i limita miscarile (deoarece se misca necontenit cu f. mare vigoare) si sa o pot fotografia. Chiar si asa am "prins-o" in cele mai nastrusnice pozitii si rasuciri.
. Fac o paranteza aici. Desigur, puteam s-o omor mai intai si dupa aceea sa o fotografiez dar nu cred in "sacrificarea" fiintelor in "folosul" stiintei. Vroiam sa traiasca si nu sa-i cauzez vreun rau. Am tinut-o captiva maxim 5 minute, dupa care am eliberat-o nevatamata, neatinsa chiar.
. Redau aici doua din "pozitiile" viespei pentru ca vreun eventual cunoscator sa recunoasca insecta si in felul acesta sa fie identificata. Eu nu sunt capabil sa o recunosc si nici nu stiu vreun sait cu viespi ca sa o pot identifica.

 
. fig. 4.
http://imageshack.us/photo/my-images/689/viespea1b.jpg/

 
. fig. 5.
http://imageshack.us/photo/my-images/825/viespea2b.jpg/

. Nu stiu daca acest exemplar s-a eliberat dintr-o alveola acum (din cele 10-15 alveole existente in spatiul preferat de ele, multe alveole fiind "descapacite" deja), respectiv daca acum e o perioada activa in viata lor, sau era un exemplar care tocmai a depus puiet. Inclin spre prima varianta totusi.
---------------------------------------------

.  Astazi, 06.06.13, am gasit in camara o viespe ca aceea fotografiata mai sus, doar ca lungime un pic mai mica. Nu prea stia incotro s-o apuce asa ca am ajutat-o si pana la urma a zbughit-o spre cer. Prin urmare, si-au inceput deja activitatea. Acuma, n-as putea spune daca a iesit din "gaoace" sau daca doar a depus oua. Nu am auzit, ca in ceilalti ani, acel zgomot puternic pe care il pot face. Sa fie oare semnul depunerii de puiet sau tocmai a iesit din cuib?

.

mm

Mesaje : 157
Data de inscriere : 12/01/2011

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum